07.10.2008

Haos – gandurile mele sunt intr-un haos continuu. O privire si sunt iarasi la pamant, o atingere care imi da fiori si imi rascoleste sangele, imi trezeste simturile, ma face sa tremur, ma face sa vreau sa plang, o atingere pe care nu vroiam sa o simt, o atingere care nu vroaim sa se termine. Nu vreau nimic mai mult decat acelasi sentiment, aceleasi trairi, aceleasi tresariri, aceeasi fascinatie, aceleasi batai de inima care imi fac sa tremure stomacul, sa fiu fericita si nefericita in acelasi timp, un moment de liniste si nervozitate. O innecare, un plans tacut, o durere ce parca nu se mai termina, o dorinta de a muri, dar nu cred in sinucidere, deci nu am sa fac niciodata asa ceva. O rugaminte neauzita ce se loveste de zidul inalt si gros, o resemnare. Un zambet ce acopera o lacrima. O lupta care nu are un sfarsit. Prea mult alcool - o “dispozitie buna” mascata - prea multe tigari. Mi-e frig, mi-e frica, nu stiu ce sa fac – incerc sa ma ridic, sa-mi revin, sa zambesc, sa fiu draguta – chiar daca eram foarte trista, melancolica. Prea multe amintiri dintr-o data, prea multe sentimente care m-au napadit dintr-un val, dintr-o data. Stiam ce ma asteapta, nu am vrut, dar totusi am mers. Si a fost urat - urat pentru mine. Un brat de sprijin, un zambet, o rusine... le-am trait pe toate. O sete ametitoare, o senzatie de carusel, un somn adanc, o durere de cap, o morala, o rusine... o plimbare, o gura de lapte, un telefon, o intrebare, o rusine si iarasi somn, cu speranta ca voi uita...