Autobuze pe categorii de varsta.

Ma intorceam spre casa, de la scoala (universitate), ma opresc in statie. Pe aici trec mai multe rute: autobuzul 13 (al meu), autobuzul 17, troleibuzul 11, 14, 18... acestea din urma circula mai des. Si stau si astept. Vine un troleibuz, si ma uit, observ ca in el urca elevi, studenti, barbati, femei de vreo 40 de ani. Vine un alt troleibuz, in care pasageri la fel sunt de toate categoriile: de la copii din clasele primare pina la “varsta a treia”. In statie mai sunt vreo patru “varstnici” sau sa le zic direct “mosi si babe”, care stau si asteapta... stau si asteapta... (ziua de ieri? - urat spus din partea mea, imi cer scuze). A trecut si autobuzu 17... 13 inca nu apare... au trecut deja 10 minute... vine si al 3-lea troleibuz, vine si pleaca. In sfarsit apare si 13, batranelul nostru... e un autobuz vai si amar de el, vechi, se misca abia abia, iarna e frig ca afara, iar vara e cald de mai bine mergi pe jos... Si observ, din “batranel” coboara doar batrani, si se urca – tot batrani. Sunt singurul “copil” din autobuz... sau mai bine zis “nepotica”. Sunt o ghinda ce incolteste intr-o padure de stejari. Nu e frustrant... e doar ciudat. Poate e doar o coincidenta, fiindca stau intr-o zona unde sunt mai multe case, e o zona ce se afla spre iesirea din oras. Dar imi place zona la nebunie. E atata liniste si curatenie la mine pe strada cum rar gasesti in tot orasul. Vis-a-vis de casa noastra sunt prietenii nostri de familie (ne cunoastem de cand am venit in Romania) care stau toti impreuna (bunica, fiica, 2 nepoate si 2 stranepoti). Zona e in constructii, se repara drumuri, e o piata langa (ce aduna sambata si duminica foarte muuulta lume), dar sambata si duminica pina la 11 dorm, pina la 3-4 nu ies din casa si nu aud galagia. In rest e un contrast cu restul orasului, care de la 7 dimineata e intr-o continua miscare.